Am ajuns mai repede acasa de la birou si nu eram obosita asa ca, ce mi-am spus: ia sa-mi fac o masca de frumusete! Tocmai imi indesase mama un maglavais verde cu argila in geanta cu asigurarea „ iti face un ten de bebe!” (de parca as avea nevoie, sac!) si imi zic, de ce nu? Seara de rasfat! Ma duc in baie si imi prepar potiunea magica apoi curajoasa, ies pe hol. Dupa ce era sa provoc cateva infarcturi mi-am luat laptopul in brate si m-am refugiat in dormitor, uite asa, ca nimeni nu intelege ce trebuie sa faca o femeie moderna ptr obrajorul ei!
Si tot uitandu-ma pe net, mi-am amintit o melodie EXTRAORDINARA. Am gasit-o pe You tube si dupa ce am apasat pe „play” am simtit (ca de fiecare data cand o ascult) o emotie de nedescris. Atat de pura si de tulburatoare, stomacul a luat-o razna cuprins de panica iar lacrimile au inceput sa dea cu picioarele in pleoape! Atat de violent si VIU! Sunetul clar, metalic, cald al chitarii contopite cu omul in sine! Doua fiinte aflate in simbioza!
Numai in asemenea momente poti intelege ce inseamna muzica ptr om. Este sau ar trebui sa fie doar RASCOLIRE, atat!
Ps: Eric Johnson – Cliffs of Dover
3 comentarii:
Sper din toata inima ca melodia nu te-a facut sa uiti sa iti dai masca jos de pe "obrajiori" :)
Nu de alta dar... toate ca toate pana la propriul atac de cord in cazul in care se intampla ceva cu visage-ul ;)
Mi-am dat-o jos cand a inceput noroiul sa crape pe fata:)) Sunt ok, merci:)
Trimiteţi un comentariu